In urma cu un an am vazut cateva fotografii facute de Cami in tabara de speologie. Sincer nici prin gand nu mi-a trecut cam cum se ajunge in aceste galerii minunate sapate de mii de ani de natura.
Acum stiu, am trait pe pielea mea mersul taras prin niste spatii inguste si lungi, intunecate si reci. Imi era frica si sa vorbesc, sa nu se sperie pestera :).
Fotografiile pe care vi le prezint, din Coiba Mare, sunt facute de Camelia, dupa cum am zis, aparatul meu nu se impaca de loc cu spatiul umed al pesterii si lipsa mea de indemanare/experienta.
Chiar si casca de protectie mi se parea greu de dus cu mine, nici nu am luat-o pentru ca era un risc foarte mic sa imi arunce cineva vreo piatra in cap :D
aici : bucuroasa ca am trecut cu bine prin stramtoare!
apare si Mihaela, curajoasa :D : a se citi... ca fetei nu-i este frica ca si mie de inaltimi, fie ele si subterane :)
aici am gasit cica oase de urs, vechi de mii de ani:
galeria principala:
oh, aici a fost marea mea provocare, la urcare pe aceasta stanca initial am vrut sa renunt, imi era frica sa cobor, insa, cu ajutorul trupei am razbit, am dat de alt bloc de stanca mai provocator, pacat ca nu am fotografii de acolo. A fost greu de urcat/coborat, nimeni nu a avut timp atunci de fotografii :))
si ultima, de la intoarcere spre supratafa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu