Spre toamna
Pe drumuri delirand,
Pe vreme de toamna
Ma urmareste-un gand
Ce ma indeamna :
- Dispari mai curand !
La casa iubitei de-ajung,
Eu zgudui fereastra nervos,
Si-o chem ca sa vada cum ploua
Frunzisul, in targul ploios.
Dar, iata, si-un mort evreiesc...
Si ploua, e moina, noroi -
In murmure stranii semite
M-adaug si eu in convoi.
Si nimeni nu stie ce-i asta -
M-afund intr-o crisma sa scriu,
Sau rad si pornesc inspre casa,
Si-acolo ma-nchid ca-n sicriu.
Si mereu delirind,
Pe vreme de toamna,
M-adoarme un gand
Ce ma indeamna :
- Dispari mai curand !...
George Bacovia - Spre toamna
Emotie de toamna
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
Nichita Stanesc
fuziunea culorilor - 1
asa incepe toamna....
ne adunam in casa la foc de soba si ... pictam
amestec de toamna....
ne adunam in casa la foc de soba si ... pictam
amestec de toamna....
si vroiam sa spun totul, tuturor....
...in nerabdarea mea cea mare,
merele verzi le dadeam cu verde,
cu auz - marea nemiscatoare, -
cu eternitate - ceea ce piere
Nichita Stanescu
merele verzi le dadeam cu verde,
cu auz - marea nemiscatoare, -
cu eternitate - ceea ce piere
Nichita Stanescu
dreaming....
...si cand sfarseam cuvintele, inventam altele.
si cind se-nsera cerul, inventam ceruri albastre...
Nichita Stanescu
si cind se-nsera cerul, inventam ceruri albastre...
Nichita Stanescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)