Pe drumuri delirand,
Pe vreme de toamna
Ma urmareste-un gand
Ce ma indeamna :
- Dispari mai curand !
La casa iubitei de-ajung,
Eu zgudui fereastra nervos,
Si-o chem ca sa vada cum ploua
Frunzisul, in targul ploios.
Dar, iata, si-un mort evreiesc...
Si ploua, e moina, noroi -
In murmure stranii semite
M-adaug si eu in convoi.
Si nimeni nu stie ce-i asta -
M-afund intr-o crisma sa scriu,
Sau rad si pornesc inspre casa,
Si-acolo ma-nchid ca-n sicriu.
Si mereu delirind,
Pe vreme de toamna,
M-adoarme un gand
Ce ma indeamna :
- Dispari mai curand !...
George Bacovia - Spre toamna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu